Gilbert Durand Introducere in Mitodologie – Traducere de Corin Braga


Gilbert Durand
Introducere in Mitodologie

Traducere de Corin Braga

Seria Antropologia imaginarului

Una din cele mai mari revolutii epistemologice ale secolului XX a fost (re)descoperirea imaginarului. Din “nebuna casei”, cum fusese depreciativ considerata de toate rationalismele si pozitivismele epocii anterioare, imaginatia a devenit o facultate regina in stiintele antropologice. Prin operele unor filosofi precum C. G. Jung, Mircea Eliade, Henry Corbin sau Gaston Bachelard, ea a capatat autonomie conceptuala si a fost inzestrata cu o serie de metode de analiza specifica. in cadrul acestei schimbari paradigmatice, Gilbert Durand este fondatorul in Franta a studiilor asupra imaginarului si presedintele Asociatiei Internationale de cercetari asupra imaginarului. Daca in Structurile antropologice ale imaginarului, el a construit o morfologie a gandirii simbolice, in volumul de fata el ofera o “mitodologie” pentru cercetarea contextuala si istorica a “bazinelor semantice” ce dau nastere la marile mituri si teme ale omenirii. Uriasa sa opera asupra arhetipurilor si a simbolurilor, ingloband antropologia, etnologia, sociologia, psihanaliza, psihologia profunzimilor, fac din Gilbert Durand unul dintre savantii care au contribuit la revolutia intelectuala petrecuta la sfarsitul secolului trecut.

Cuprins

Prefata de Michel Cazenave

Cuvant inainte

I. intoarcerea mitului: 1860-2100
De ce este bine sa incepi cu sfarsitul – Mijloacele tehnice ale imaginii – Un muzeu imaginar – Psihanalize si Noi critici – Pornind de la inconoclasmul occidental – Mostenirea socratica – Reorientarea pozitivista – Demitologizarea ca mit – Revolte romantice si rupturi decadentiste – Marii remitologizanti: R. Wagner, E. Zola, Th. Mann, G. Moreau, S. Freud – Profilul mitologic al unei societati date – Exemplu: transa anatomica prin societatea noastra – Substratul prometeic al pedagogiilor noastre – Contragreutatea dionysiaca a mijloacelor media – Calea hermetica a Stiintei – Decaderea epistemi clasice – “intalnirea de la Cordoba” – Antropologia in fierbere – Descoperirea “gandirilor salbatice” – Africanistii englezi – Departari si “Americi negre” – Sintezele lui M. ELiade si C. G. Jung – Scoala de la Frankfurt si redefinirea marxismului – G. Dumézile si demistificarea istoricismului – “Miturile secolului XX” si religiile seculare.

II. Epistemologia semnificatului
intoarcerea la o mostenire incarcata – De la “nebuna casei” la “regina facultatilor” – Bachelard si epistemologia lui Nu – Noi etape ale “Noului spirit stiintific” – Departe de obiectivitatea “grea” – (B. d’Espagnat) – Fizica pardoxala: de la Langevin la E.P.R. – “Non-separabilitatea” – Faramitarea cauzalitatii eficiente – “Realul voalat” – “Ordinea implicita” (D. Bohm) – Obiectul complex – Recurenta intelepciunilor foarte vechi – Timpul trandafirului – Paracelsus si hermetica ratio – Cele doua identitati neidentice (R. Thom) – Mitul, discurs “nelocalizabil” – Non-metricitatea – Non-decidabilitatea (P. Sorokin) – Realul semantic – “Ceea ce ramane” – Non-agnosticismul – Universul intelegerii (M. Weber, M. Scheler, G. Simmel) – “Profunzimea” (C. G. Jung, M. ELiade) – Metoda urmeaza mitoda.

III. Notiunea de “bazin semantic”
Cum-ul si de ce-ul “bazinului semantic” – Fazele istoriei (O. Spengler) – Problema barocurilor (E. d’Ors, G. Bazin etc.) – Dinamica socio-culturala (P. Sorokin) si trendurile economistilor – Problema “generatiilor” estetice – Cele sase faze ale “bazinului semantic”: izvoarele, despartirea apelor, confluente, numele fluviului, amenajarea malurilor, meandre si delte – Exemplul “bazinului semantic” franciscan – Exemplul Filosofiei Naturii (Naturphilosophie) – Problema duratei unui “bazin semantic” -

IV. Conceptul de “topica” socio-culturala
Un concept inspirat din Freud – Articularea pluralitatilor, a nivelelor, a “profunzimilor” sistemice – Cele trei nivele ale modelului topic – “Id”-ul fondator, ca “inconstient colectiv” al unei specii – “Id” si psihoid – Cel de-al doilea inconstient colectiv: neotenia, impregnarea (K. Lorenz) si prima invatare – Catre “supra-eu” si rationalizari – Roluri si ierarhii ale “eului” cultural – Roluri dominante, roluri maginalizate – Notiunea de scara in spatiul si in duratele culturale – Aplicarea topicii la epoca “decadentista” (1860-1920) – Rolurile dominante prometeene – Supra-eul “inminunarii” tehnice – “Blestematii”: “tenebrosul, vaduvul, inconsolatul”, artistul, artisanul amenintat, proletarul. – Efectele industrializarii – De la Des Esseintes la Bakunin – Aplicarea topicii la epoca de dupa razboi – Rasturnarea de roluri – inaltarea mitului decadent – Supra-eul video-mediatic – intoarcerea lui Dionysos – Noii titani: Stalin, Hitler, Mao – Valorizarea rolurilor: starul, jurnalistul, speakerul, sindicalistul. – Marginalizatii: provincialul, taranul, soldatul pierdut, studentul perpetuu. – Hermes denigratorul – “Noul” romantism – Angrenajul devenirii – Subansamblurile si “troienele” – “Disimultaneitatea” (E. Bloch) – Viata miturilor: moarte sau eclipsa?

V. Concepte auxiliare ale miticianului
Conceptul de “receptare” a unui mit (H. R. Jauss) – Exemplul mitului lui Irod – Conceptul de “explozie” a mitului (A. Moles): exemplul mitologemului decadentist – Conceptul de “marime relativa” (A. Moles) – Conceptul de “operator social” (A. Moles): exemplul armatei romane – Starea a Treia ca “operator social” la 1789 – “Jumatatile de solda” si “mitul” lui Napoleon (J. Tulard) – Conceptele de latent si de manifestat (R. Bastide) – Problema “eclipsei” mitului – Din cauza imperialismului unui mitem: conceptul de “erezie”: exemplul pelagianismului si al prelungirilor sale franciscane – Din cauza scotomizarii voluntare a unei serii de miteme: conceptul de “schisma” – “Travesti” sau falsa denumire – Conceptul de “distanta fata de real” (A. Moles) – Conceptul de “forta problematica” (A. Moles) – Proiect de constructie a unei “mitograme”.

VI. Imaginarul literar si conceptele operatorii ale mitocriticii
“Textul” nescris – Plurivocitatea – Ceea ce ne “priveste” – “Locul comun” – inaintasii mitocriticii: V. Hugo, Zola, Wagner, Thomas Mann – Claude Lévi-Strauss si Mircea Eliade – “Basmul” intre mit si roman – in legatura cu “faptul divers” si cu cronica – Identitatea mitica in atribut si in verb – Afazia retrograda: Th. Ribot si Bergson – Charles Mauron si psihocritica – “Ceea ce ramane” dincolo de psihanaliza – “Redundanta”, fenomen fondator al miticului – Constelatiile sincrone (Cl. Lévi-Strauss) – Interpretarea nu este o explicatie binara – Nici statistica nici elementarism – “Scoala de la Grenoble” si Centrele de cercetare a imaginarului – Esantion mitocritic si “marime relativa” – De la titlu la opera completa – Hugo cititor al lui William Shakespeare – Opera si timpul sau: spre mitanaliza.

VII. Mitanaliza: spre o mitodologie
De la text la contexte – Recursul la sociologie – Sociologia sau crima fara cadavru – “Papusa ruseaca” (G. Balandier) a contextelor – intre invizibil (J. Servier) si semnificantul “marunt” (M. Maffesoli, P. Sansot) – Paradigma “privilegiului brazilian” – NU exista mitanaliza fara maturitate culturala – Diferite exemple de “alunecare” a textului spre contexte – G. Bosetti si mitul copilariei in Italia – Aurore Frasson-Marin dincolo de operele complete ale lui Italo Calvino: demersul operei si mersul timpului; in ritmul “structurilor imaginarului” – Mitanalize ale imaginarului secolului XX – “Marea Opera si modernitatea” (Françoise Bonardel) – Micile opere si modernitatea: Nazism si Stalinism (J.-P. Sironneau) – Imaginarul Renasterii (Cl.-G. Dubois) – Imaginarul latinitatii (J. Thomas, P. Cambronne) – Imaginarul medieval (P. Gallais, Ph. Walter) – Imaginarul secolului al XIX-lea (L. Cellier, S. Vierne, A. Pessin) – intoarcerea la “actualitate si la cotidian” (M. Maffesoli, P. Sansot) – Urgenta unei mitodologii – Pentru o “critica a ratiunii impure” (Sylvie Joubert): un “alt timp” si un “alt pamant” – Revelatie (apocalipsa) “fara frontiere”

Laissez un commentaire

Votre adresse de messagerie ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *